rEspect: Eficiență

1. Reducerea birocrației dintre membri și Ordin & reorientarea resurselor OAR în folosul membrilor

Timpul în care organizația reacționează la solicitările noastre este de multe ori prea lung.
Timpul pe care îl consumăm noi pentru treburi administrative în legătură cu organizația este prea mare.
Deplasarea la sediu, încadrarea în orele de program și completarea pe hârtie a cererilor, chitanțelor, adeverințelor etc. ne incomodează activitatea.

Astăzi, 50% (51.000 intrări) din interacțiunile membrilor cu Ordinul vizează obținerea dovezii de luare în evidență. Total anual național. Cu un timp mediu de procesare internă de 15 minute.
Deci câte 160 ore pentru fiecare din cca. 80 de persoane la nivel național (personal angajat în secretariatele filialelor cel puțin pentru procesare și membri ai forurilor de conducere cel puțin pentru validare). 12.800 ore de muncă.

Cu un management eficient al personalului angajat în filialele OAR la nivel național – peste 50 de angajați – timpii pot fi scăzuți cu 80%.
Deci trebuie să fie redus la 115 ore pentru doar 22 de persoane (personal angajat în secretariatele filialelor). 2.530 ore de muncă.

&

Astăzi, doar 25% (25.500) din interacțiunile membrilor cu Ordinul sunt formate din consultanță pentru membri. La nivel național, consultanță cu durata medie de 11 minute.

Activitatea în folosul membrilor trebuie dezvoltată prin reorientarea resurselor economisite odată cu automatizarea serviciilor de rutină.
Serviciile cu valoare ridicată pentru membri trebuie amplificate cu cel puțin 100%.

 

2. Mod de lucru bazat pe obiective concrete, cu rezultate tangibile, măsurabile

Pentru a ști unde vrem să ajungem, trebuie să știm unde ne situăm în prezent.
Pentru viziuni sustenabile și proiecții cuantificabile este nevoie de obiective Specifice, Masurabile, Accesibile, Relevante și definite în Timp (SMART).
Aceste obiective se stabilesc plecând de la date concrete.

Astăzi, în România, piața de arhitectură reprezintă 0,25% din industria construcțiilor, exprimate în valoare monetară.
Polonia – 0,35%
Ungaria – 0,44%
Bulgaria – 0,52%
Slovenia – 0,83%
Portugalia – 1,69%
Germania – 1,79%
Media europeană este de 0,9%

Astăzi, în România, valoarea medie facturată a unei ore de muncă este de 10 €/h, ajustată în funcție de puterea de cumpărare.
Polonia – 29 €/h
Portugalia – 37 €/h
Slovenia – 43 €/h
Ungaria – 50 €/h
Bulgaria – 55 €/h
Germania – 75 €/h
Media europeană este de 70 €/h

Astăzi, în România, numărul de arhitecți la 1.000 de locuitori este de 0,4.
Bulgaria – 0,3
Polonia – 0,4
Ungaria – 0,4
Slovenia – 0,7
Germania – 1,3
Portugalia – 2,1
Media europeană este de 1,0.

Astăzi, în România, valoarea pieței de arhitectură raportată la 1.000 de locuitori este de 3.894 €.
Ungaria – 3.384 €
Bulgaria – 5.159 €
Polonia – 5.596 €
Slovenia – 17.295 €
Portugalia – 26.694 €
Germania – 61.041€
Media europeană este de 26.651 €.

Valoarea adăugată a activității de arhitectură se bazează în principal pe capacitatea creativă și pe competența tehnică.
Componenta administrativă a activității noastre este atât de exacerbată, atât în relațiile cu autoritatea cât și cu Ordinul, încât sfârșim cu foarte puțin timp pentru a ne concentra pe ceea ce ne-ar crește valoarea de piață.

Ordinul trebuie să contribuie decisiv la creșterea valorii pieței de arhitectură raportată la 1.000 de locuitori.
Primul jalon trebuie să fie în preajma Poloniei, la 5.500 €.

 

3. Reducerea birocrației externe organizației = creșterea performanței arhitecților = creșterea valorii de piață

Avem un raport defectuos între numărul de ore-muncă și cel de ore-facturate pentru că irosim foarte mult timp pe activități administrative (hiper-birocratizate) pe care nu reușim să le facturăm.
Dacă ne rămâne mai mult timp pentru aportul de creativitate și competență, vom presta orele-muncă la un tarif cu o valoare mai mare.
Ordinul nu poate dispune eficientizarea administrației.
Ordinul trebuie să coopereze într-un efort concertat de eficientizare a administrației.

Pentru că administrațiile locale și centrale se confruntă cu un volum enorm de lucru (birocrația acționează în ambele direcții).
Pentru că administrațiile locale și centrale dețin pentru acest volum de lucru personal insuficient și cu fluctuații frecvente, cu experiență profesională redusă și pregătire insuficientă pentru sarcinile primite.

Pentru că se înregistrează un volum enorm de date care nu sunt însă uniform distribuite.
Pentru că se colectează date care nu mai sunt accesibile ulterior.
Pentru că se stochează seturi de date care nu sunt compatibile unele cu altele.
Pentru că nu există o integrare funcțională a sistemelor, serviciilor și administrațiilor.

Și pentru că astăzi se poate.

Ordinul trebuie să abordeze acest câmp de acțiune pe două căi. Instituțional, de sus în jos, și organizațional, la firul ierbii.

De sus în jos
Pentru ca soluția să fie extensivă, unitară și să susțină egalitatea de șanse, modelul și standardul trebuie coordonate de la nivelul administrației centrale.
Soluțiile de finanțare, inclusiv prin foduri europene structurale (de exemplu Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020) asigură cadrul de eligibilitate prin Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene în parteneriat (asociere) cu autorități administrative autonome, ONG-uri, parteneri sociali (organizații sindicale, organizații patronale, precum și formele de asociere ale acestora cu personalitate juridică).
Deci un traseu de anduranță, cu mulți actori dar și cu o forță de implementare sporită.

De ce acum?
Pentru că acum există, în sfârșit, o coagulare partenerială a organizațiilor și asociațiilor reprezentative pentru industria construcțiilor. Împreună cu aceasta, Ordinul a avut deja inițiative concertate și dialog instituțional cu administrația centrală.
Trebuie să punem la treabă mecanismele pe care le putem declanșa.

„La firul ierbii”
Câteva administrații locale au început să exploateze sisteme informatice geospațiale (GIS) pentru o mai bună gestiune a teritoriului. Aceste exemple de bună practică au puterea de diseminare bazată pe dovezi concrete. Ele constituie începuturile unui sistem de guvernare transparentă, deschisă, reactivă.

Convergența și integrarea datelor provenind din diferitele instituții și surse private (studii, planuri, proiecte) ne ajută să (ne) creștem capacitatea de fundamentare a deciziilor. Autoritățile vor fi mai sigure pe direcțiile de acțiune formulate în strategiile de dezvoltare și vor putea reacționa mai rapid.
Automatizarea inevitabilă a unor procese birocratice reduce timpii de așteptare și încărcarea personalului cu muncă cu valoare adăugată redusă.
Accesibilitatea crescută la date, transparentă și cu grad mare de încredere ne ajută pe noi, arhitecții, să avem capacitate de negociere crescută în relațiile cu administrația, cu clienții și cu partenerii noștri.

De ce acum?
Pentru că acum există dovada viabilității conceptului și încep să se vadă efectele. Da, în România.
Acum există pași substanțiali realizați în Oradea, în Târgu Mureș, începuturi la București, Sibiu și în alte primării.
Acum, grupuri de arhitecți se implică direct, cooperativ și colaborativ, laolaltă cu alți actori, în locuri diferite din țară.

Ordinul trebuie să-și folosească tracțiunea instituțională pentru abordarea coordonatoare în colaborare cu administrația centrală.

Ordinul trebuie să-și folosească rețeaua de prezență în teritoriu prin filiale pentru a sprijini dezvoltările locale, diseminarea bunelor practici și scalarea soluțiilor verificate.

 

 

Vă invit să proiectăm împreună!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *