În presă

“Pentru început pot să spun ce NU SUNT. Nu sunt politician, nu fac o campanie populistă și nici promisiuni nefondate. Ceea ce sunt și ceea ce voi face se va putea observa pe măsura derulării campaniei și se va putea verifica în timpul mandatului, transparent și responsabil“

Citiserăm despre Speakers’ Corner-ele din Hyde Park în Londra, sau The Domain în Sydney și cam așa ceva visam și noi: un loc offline al comunității, unde oamenii să se întâlnească și să vorbească despre ce ii frământă, un spațiu al dialogului social, al reculegerii comunitare, al civismului, un hub de lucru, dar și un simbol al comuniunii noastre prin tăcere.

„Proiectul aparține societății civile neformalizate. Adică nu e un al unui ONG sau similar, chiar dacă avem și membri de ONG-uri diferite și oameni complet neafiliați. OAR Sibiu-Vâlcea a preluat doar ideea de a organiza acest concurs, pentru că dacă vrei să faci o chestie ca lumea în spațiul public, faci concurs, iei un juriu competent și îți asumi că primești cel mai bun rezultat posibil. Noi, OAR, avem menirea de a sprijini societatea să se dezvolte armonios și oamenii să fie fericiți. În final despre asta e vorba în calitatea arhitecturii. E pentru oameni. Și unul din canale e acesta.”

Există posibilitatea ca din consultarea publică să se cristalizeze soluții de compromis care să împletească amenajarea de spațiu verde, loisirul public, comerțul alimentar și general și parcaje publice cu plată, supraetajate sau îngropate. Cu accentul pe compromis, în sensul pozitiv al unei negocieri mature, din care toți actorii pleacă mulțumiți, chiar dacă nu învingători absoluți.

Este o problemă de politică, nu de administrare în sine. Relațiile dintre aceste unități teritorial-administrative se poate regla doar la nivel politic. Știm foarte bine că se construiește atât de mult, dens și haotic, fără infrastructura necesară în Șelimbăr, Cisnădie, Cristian – chiar, Șura Mică și Șura Mare pentru că acolo se poate. Acolo, administrațiile locale nu impun condiții.

12:37 Alexandru Găvozdea, cel care conduce Ordinul Arhitecților din România filiala Sibiu – Vîlcea, readuce în discuție tema relațiilor dintre unitățile teritorial-administrative ale Sibiului, Șelimbărului și Cisnădiei. ”Este o problemă politică, politicul trebuie să o rezolve. Se construiește atât de dens și haotic în Șelimbăr, Cisnădie, Cristian, Șura Mică, pentru că acolo se poate. Iar oamenii din cartierele construite acolo «consumă» școli, grădinițe, trafic și așa mai departe în Sibiu. Dar plătesc impozite și taxe în Șelimbăr sau Cisnădie, nu în Sibiu. Ceea ce nu este echitabil. Este problema tuturor: cei care se mută într-un cartier nou trebuie să se întrebe dacă pot cumpăra o pâine de aproape sau trebuie să folosească mașina pentru orice astfel de lucru”

În urma discuțiilor cu reprezentanții Comisiei naționale a monumentelor istorice, cu arhitecți și urbaniști invitați la Festivalul de Teatru pentru workshop-urile dedicate decizia a fost aceea ca înaintea finalizării PUZ-ului, mai întâi să aibă loc un concurs de soluții pentru viitoarele construcții și nu numai.
Concursul va trebui organizat, însă, de o entitate specializată. Cum ar fi Ordinul Arhitecților din România, care tocmai a finalizat o astfel de competiție pentru noul Muzeu Național de Istorie a României.

În perioada Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu a avut loc întâlnirea de lucru a arhitecților, organizată în parteneriat cu Ordinului Arhitecțior din România – filiala Sibiu-Vâlcea, iar scopul principal a fost trasarea principalelor direcții necesare întocmirii Caietului de Sarcini, document care va sta la baza concursului internațional de proiecte pentru Noul Centru de Spectacole și Congrese din Sibiu.

”Problema este că o dată ce oamenii respectivi au primit dreptul de a construi acolo și au construit ceva, încep să plătească impozite pe clădirile intabulate în acele locuri și devin cetățeni cu aceleași drepturi ca orice alt cetățean din oraș. Trebuie să-i susții, să-i ajuți, să-i sprijini și să le creezi condiții. Întotdeauna presiunea există…”, spunea președintele OAR-filiala Sibiu-Vâlcea.
Iar acum locatarii de pe strada Frunzei exact asta fac, sunt nemulțumiți că nu au o stradă decentă, deși plătesc taxe și impozite.

”Nu putem vorbi despre o integrare a acestei dezvoltări ”urbanistice”, pentru că nici măcar nu putem vorbi despre o dezvoltare urbanistică ci, mai degrabă, de o creștere a suprafeței de locuințe. Iar această dezvoltare nu se completează cu o necesară infrastructură medicală, de transport, de servicii și așa mai departe.”

Nu putem doar să creăm locuri de muncă fără să oferim oportunități de educație, fără să creăm spații de locuit, și pe lângă asta tinerii pe care vrem să-i ținem în Sibiu au nevoie și de servicii integrate, au nevoie și de grădinițe, școli, spitale, magazine, spații de joacă, spații pentru sport, de o circulație sănătoasă a mașinilor. Până la urmă, după ce rezolvi problema fundamentală de securitate a traiului, începi să urmărești calitatea. O dată ce ai un loc de muncă stabil și o locuință începi să cauți parcuri, spații de petrecut timpul liber într-un mediu sănătos, locuri de unde pot cumpăra mâncare de calitate și așa mai departe.

Cu siguranță este nevoie de activitatea arhitecților și urbaniștilor, atât timp cât societatea se transformă, indiferent dacă această transformare este o creștere sau, dimpotrivă, o contracție. Aceștia sunt specialiștii pe care societatea îi antrenează, pentru a recurge la competența lor profesională atunci când nevoia o impune. Arhitecții trebuie să fie în primul rând competenți – aceasta se atinge prin amendarea prestațiilor precare și prin formare continuă. Ambele acțiuni se produc atât la nivelul conducerii organizației cât și la nivelul membrilor acesteia. Arhitecții trebuie să fie prezenți în spațiul public pentru a fi (re)cunoscuți ca specialiștii pe care societatea îi are și la care poate recurge – aceasta se realizează prin contribuția concertată a forurilor alese, dar și prin acțiunile fiecăruia dintre arhitecți.

”Cred în vocația organizației profesionale de a activa mai vocal în viața și dezvoltarea orașului (înțeles în sensul cel mai larg, ca mediu în care trăim, indiferent de rangul administrativ municipiu – oraș – comună – sat sau chiar peisaj natural sau antropic). De asemenea cred că este absolut necesară o comunicare în interiorul organizației, către și cu membrii, pentru a asigura înțelegerea comună a misiunilor organizației și a membrilor acesteia în societate. Această înțelegere comună este fundamentală pentru a asigura vocea clară, fermă și profesională a membrilor organizației”.

Programul cultural este finanţat parţial din fondul Taxa de Timbru de Arhitectură, acordată de Ordinul Arhitecţilor din România în urma concursurilor de proiecte culturale.
Arhitecţi voluntari din Sibiu implicaţi în acest proiect au fost: Livia Aruncutean, Anca Bordean, Alexandru Găvozdea, Iulia Nistor, Carmen Şandru, Mircea Ţibuleac.

În urma unei prime colaborări nereușite cu un arhitect local, în luna iulie a aceluiași an au apelat la serviciile arhitectului L.A. Găvozdea, care a refăcut proiectul conform bunelor practici de restaurare. „În contextul de atunci, am decis să fac proiectul pro bono, contra promisiunii că vom face împreună tot posibilul să păstrăm cât mai mult din substanța autentică a clădirii”, declară arhitectul.

A restaurációk/rehabilitációs munkák kategóriájának nyertese Lucian Alexandru Gavozdea, Maria Gavozdea és Giovanna Bassetti tervezése, amely egy falusi ház vendéglátó egységgé való átalakítását célozta. Az utcára néző épületekből lakószobák, a csűrből pedig étterem lett. (hírszerk.) - a Transindex.ro portálról

OAR Sibiu-Vâlcea a atacat în decembrie 2008 în instanță acest PUZ. Procesul a durat mai bine de trei ani, primind o hotărâre definitivă și irevocabilă în 22 februarie. Problema cu acel teren însă nu s-a încheiat deocamdată. Pentru că exista un litigiu referitor la acel teren la momentul redactării noului PUG, terenul a rămas acum fără reglementare. Pentru a pune capăt unei situații ce pare interminabilă, arhitecții sibieni au propus administrației locale o masă rotundă în care să se discute exact situația zonei respective.